Esti mama unui adolescent si din cand in cand iti amintesti cu nostalgie de acele timpuri in care te trezeai la ora 2 noaptea pentru a alapta, pentru a-ti legana micutul care plangea din cauza colicilor, de prichindelul care se incapatana "eu azi nu vreau sa ma duc la scoala"... Aveai, pe atunci, sentimentul ca toate acestea nu se vor mai termina niciodata. Totusi au trecut si te-ai descurcat cu brio. Atunci, de ce cuvantul "adolescenta" te face sa intri in panica?

"Parintii au tendinta de a percepe pubertatea si adolescenta ca fiind o perioada intunecata si amenintatoare din viata copilului", spune un medic american, "dar nu trebuie sa fie astfel. Intervalul acesta poate reprezenta o perioada frumoasa si creativa, atat pentru copii, cat si pentru parinti, daca este 'gestionata' corespunzator".

Conflictele dintre parinti si adolescenti

Una dintre cele mai frecvente caracteristici ale adolescentei o constituie spiritul de independenta fata de parinti, coroborat cu dorinta de revolta. Problema este ca nu intotdeauna aceste izbucniri ale tinerilor pot fi atribuite exclusiv adolescentei, ci si contextului familial si social.

Esti o mama excesiv de autoritara? Iti faci timp pentru a-ti asculta copilul? Ii permiti sa aiba propriile sale opinii, chiar (sau mai ales) daca sunt in contradictie cu ale tale? Ai putea avea surpriza ca adolescentul tau, care dadea impresia ca este foarte docil, sa manifeste dintr-o data un spirit rebel si sa se revolte impotriva ta, daca are impresia ca incerci sa-i controlezi fiecare miscare. Asadar, gestioneaza cu atentie gradul de independenta pe care il acorzi copilului tau adolescent.


Sfaturi pentru parintii

Fii autodidacta!

Citeste carti despre adolescenta, multe edituri ofera asa ceva si iti pot oferi unele sfaturi si recomandari utile. Aminteste-ti de propria ta adolescenta, de "lupta" ta cu acneea si cu dezvoltarea fizica - prematura sau mult intarziata. Incearca sa anticipezi modificarile care vor surveni in comportamentul copilului tau si fii pregatita pentru unele conflicte, pe masura ca isi afirma individualitatea. Parintii care sunt cat de cat pregatiti (macar teoretic, daca nu si din experienta altora) cu ceea ce urmeaza se vor descurca mai usor.

Discuta cat mai devreme cu copilul tau!

Daca ii vei vorbi copilului tau despre menstruatie, respectiv polutii nocturne, dupa ce aceste procese au aparut deja, este cu siguranta prea tarziu. Copiii trebuie pregatiti si familiarizati din timp referitor la modificarile de ordin fiziologic pe care le va suporta corpul lor, pentru a nu se speria in momentul aparitiei acestora.
Pe la varsta de zece ani, poti considera ca este pregatit sa perceapa si sa inteleaga destul de bine schimbarile care vor aparea. Nu e nevoie sa provoci o "discutie serioasa" pe aceasta tema, copilul s-ar putea speria si inchide in sine. De exemplu, profita de ocazie daca il auzi spunand o gluma mai "fara perdea" si adu in discutie subiectul cu tact si diplomatie. Il poti intreba: "Observi vreo schimbare care se petrece in corpul tau? Te simti uneori ciudat? Ai momente cand esti trist(a) si nu intelegi de ce?". Incurajeaza-l sa vorbeasca despre ceea ce i se intampla si ceea ce simte.
Cu cat amani mai mult aceasta discutie, cu atat este mai mare riscul ca adolescentul in formare sa caute sa afle singur ceea ce il intereseaza si exista posibilitatea sa se informeze din surse improprii, care il pot deruta. Aceasta ca sa nu mai spunem ca, daca simte ca tu ai evitat aceasta problema, va ajunge sa-i fie rusine de sine si de corpul sau, creandu-si complexe atat de ordin fizic, cat si emotional.

Incearca sa te pui in locul lui!

Pe cat posibil, empatizeaza cu el. Ajuta-l sa inteleaga faptul ca este perfect normal ceea ce i se intampla si eventual povesteste-i despre propria adolescenta. Se va linisti vizibil daca va afla ca si mama lui (respectiv tatal) s-a confruntat cu aceasta situatie si cu aceste incertitudini. Spune-i ca este firesc sa aiba impresia ca este matur acum, iar peste 5 minute sa simta ca este din nou un copilas. Foloseste fraze linistitoare precum: "Da, stiu ca este o perioada dificila pentru tine", "Stiu ca te simti confuz", "Este in regula, vom trece impreuna prin asta".

Informeaza-ti copilul si fii tu insati la curent cu ceea ce face !

Adolescenta este caracterizata, intre altele, prin dorinta de a incerca in permanenta ceva nou, de a experimenta - iar unele dintre aceste experimente pot fi periculoase. Nu evita discutiile despre sexul neprotejat, fumat, consumul de alcool si droguri. Vorbeste deschis cu fiul tau/fiica ta despre aceste probleme, pentru ca astfel va sti sa se fereasca de ispita la momentul respectiv.
Pe cat posibil, fa in asa fel incat sa cunosti majoritatea prietenilor sai - ori macar pe cei mai importanti - precum si pe parintii acestora. Acest din urma aspect este mai important decat crezi, pentru ca puteti colabora pentru a-i supraveghea pe copii fara ca acestia sa resimta ca sunt controlati.

Respecta-i intimitatea!

Unii parinti au o adevarata problema cand vine vorba de intimitatea copilului lor adolescent, pentru ca au senzatia ca tot ceea ce face acesta ii priveste in mod direct. Dar nu uita ca este deja un mic adult si, ca urmare, are dreptul la intimitate. Numai in cazul in care observi semnale alarmante de genul celor mentionate anterior, poti sa-i citesti jurnalul intim, sa-i deschizi corespondenta sau sa-i asculti convorbirile telefonice. Altfel, abtine-te de la asemenea gesturi. Cel mai riscant este sa fii surprinsa asupra faptului si vei pierde increderea copilului tau.

Oare se va termina vreodata?

Ca si inceputurile pubertatii si adolescentei, sfarsitul acestei perioade va surveni treptat si intr-un mod difuz. In cele din urma vei observa ca izbucnirile de temperament sau perioadele de auto-izolare din urma cu cativa ani au disparut, tanarul s-a linistit si, spre marea ta mandrie, este un om independent, matur, responsabil si comunicativ. Esti o mama fericita!