"Nimic nu va aduce un beneficiu atat de mare sanatatii oamenilor si nu va creste sansele perpetuarii vietii pe pamant, cum o va face evolutia spre o dieta vegetariana."(Albert Einstein)

Cercetarile din ultima perioada cu privire la rolul nutritiei au schimbat intelegerea oamenilor de stiinta cu privire la contributia dietei vegetariene la sanatatea organismului. O dieta bazata pe cantitati crescute de vegetale, asa cum este dieta vegetariana bine echilibrata promoveaza sanatatea si longevitatea si poate reduce riscul aparitiei unor boli cronice degenerative si a mortalitatii.

Vegetarienii se bucura de o rata mai scazuta a obezitatii,a bolilor coronariene, a diabetului zaharat de tip II, a unor tipuri de cancere si o crestere a longevitatii, au o speranta de viata cu 4-10ori mai mare decat populatia generala.

Efectul protectiv al elementelor nutritive vegetale este mediat de tendinta de a reduce greutatea organismului, de a modula vascozitatea sangelui impreuna cu proprietatile individuale ale unor nutrientide a scadea presiunea arteriala. Acest efect pare a fi idependent de indicele de masa corporala,aportul de sare, examenul fizic sau consumul de alcool.

Multi cercetatori sustin ca antioxidantii (B - caroten, seleniu, vitamina A, vitamina C, E) joaca un rol major in reducerea riscului unor boli cronice cum sunt bolile cardiovasculare si cancerele.Antioxidantii leaga radicalii liberi toxici din organism si ii transforma in componente inofensive sau intervin in repararea leziunilor celulare din organism. Fructele si legumele sunt surse importante de antioxidanti, cele mai mari concentratii fiind in alimentele intens colorate (spanac, morcovi, ardei rosu, rosii).

O dieta vegetariana bine planificata poate fi potrivita pentru orice varsta,inclusive in timpul sarcinii, al lactatiei, in copilarie sau adolescenta.

Energia furnizata organismului ar trebui sa provina 60-70% din glucidele din cereale, fructe,legume si zarzavaturi, 20- 30% din lipide si 10-12% din proteine.

Cateva dintre recomandarile cheie nutritionale:

- consumul unei varietati de alimente bogat nutritive, bazate pe grupele de alimente de baza, limitand aportul de grasimi saturate si grasimi trans, colesterol, zaharuri suplimentare, sare si alcool.

- consumul de cantitati suficiente de fructe ai legume in fiecare zi, în functie de nevoile energetice ale fiecarei persoane.

- consumul de cereale nedecorticate în fiecare zi – cel putin jumatate din totalul de cererale.

- 3 cani pe zi de produse sarace în grasimi sau fara grasimi, sau produse lactate echivalente.

- consumul a mai putin de 10 % calorii din grasimi saturate si sub 300 mg/zi de colesterol si pastrarea consumului de acizi grasi trans la un nivel cat mai scazut.

- consumul a mai putin de 2,3 g sare pe zi (1 lingurita) si consumul de alimente bogate în potasiu cum sunt fructele si legumele.

Alimentatia vegetariana ofera o serie de beneficii nutritionale ,incluzand nivelul scazut de grasimi saturate, colesterol si proteine animale ca si un inalt nivel de carbohidrati complexi, fibre, Mg,K, folati, antioxidanti ca vit.C,E si compusi fitochimici.