Frustrarea reprezinta neputinta cuiva de a-si realiza un drept, o dorinta sau starea psihica ce rezulta din acest blocaj. Persoanele frustrate se lovesc constant de bariere. Prin bariera se intelege un obstacol care este recunoscut si este trait ca atare de persoana respectiva. Exista bariere subiective (tin de persoana frustrata) si obiective.

Reactiile fata de bariere ar fi:
1. Eliminarea barierei: Cand o furtuna ma impiedica sa ajung la un concert, iau un taxi cu ajutorul caruia ajung la timp.

2. Ocolirea obstacolului: Un angajat ar vrea sa avanseze intr-un post mai bine platit, insa, in compania sa, exista un coleg mai bun. Atunci se angajeaza in alta companie, unde nu exista un rival potential.

3. Reactii compensatorii: Sunt multe cazuri cind nu este posibila nici eliminarea, nici ocolirea barierei. Atunci, uneori, poate aparea substituirea motivului, cum e cazul unui student indragostit de o colega care se marita cu altcineva. Aceasta frustrare puternica il face pe tinar sa-si inzeceasca eforturile profesionale si sa devina o personalitate in domeniul sau. Daca iubirea sa ar fi fost satisfacuta, probabil ca nu ar fi ajuns la o asemenea performanta. S-a demonstrat stiintific ca oamenii care au o inferioritate vadita tind sa si-o compenseze, cautind sa-i domine pe ceilalti intr-un domeniu sau altul. In alte cazuri se substituie obiectul reactiei, cum e cazul unui manager care admonesteaza un angajat marunt (fara a fi vinovat). Acesta se infurie, dar nu indrazneste sa reactioneze. Intors acasa, pornind de la o vina imaginara, isi descarca nervii pe sotie si pe copii.

4. Reactii de aparare a eului: in astfel de cazuri apare compensarea prin fantezie: violonistul ratat viseaza ca da concerte de mare succes; identificarea: adultul care a dorit in tinerete sa studieze medicina si nu a reusit, se identifica cu fiul sau si face toate eforturile pentru ca acesta sa realizeze cariera visata de el; proiectia: mincinosul care si-a indepartat prietenii ii acuza pe ceilalti de nesinceritate. Stresul se refera atit la factorul care ameninta pe cineva, cat si la starea fizica si psihica ce rezulta. Conflictele se nasc atunci cand, simultan, apar mai multe tendinte in relatie cu diferite alternative si cand intensitatea lor e relativ egala.

Exista trei tipuri de conflicte posibile:
 
1. Evitare-evitare, cind ambele alternative sunt negative. Un elev nu si-a facut tema la un profesor exigent. Totusi alternativa de a nu se duce la scoala atrage supararea si/sau pedeapsa parintilor. Ambele perspective sunt sumbre.
2. Apropiere-evitare, cind tinara care vrea sa se casatoreasca, dar logodnicul pleaca pentru mult timp in strainatate si casatoria ar insemna sa renunte la studiile sale la care tine mult.
3. Apropiere-apropiere, cand o fata este ceruta in casatorie de doi pretendenti. Amandoi sunt persoane respectabile si ea ii pretuieste deopotriva. Tanara a cazut intr-un somn apasator, din care nu a reusit sa se trezeasca. Un factor care duce la eliminarea stresului si a frustrarii este visul care se deruleaza in timpul somnului. Somnul este un repaus periodic al organismului, al organelor de simt si al miscarilor in timpul caruia corpul isi reface fortele. Ritmul de veghe este in general alert, ritmul de somn este lent si superficial.

Exista cel putin doua sisteme antrenate in somn: unul al somnului propriu-zis, al doilea al activitatii onirice (vis). Caracteristicile somnului cuprinde patru faze: o faza de adormire, una de somn lejer, una de somn profund si una traversata de vise. Adormirea, ca prima faza, dureaza citeva minute. In stadiul al doilea apare activitatea mai lenta a creierului. In stadiul al treilea apare somnul profund, iar in faza a patra somn foarte profund. Prin somn se activeaza serotonina, numita inca "hormon al visului".

Desigur exista si alte solutii pentru calmarea stresului (mai multe tipuri de medicamente) dar dintre toate cel mai sanatos ramane somnul.

By Mihaela Crenguta