Un prieten mi-a daruit o carte insotita de un cd. Am citit repede titlul cartii: "Padurea norvegiana", apoi numele autorului: Haruki Murakami. Introducand cd-ul in aparat pentru a-mi potoli curiozitatea, am inceput sa scotocesc printre pagini. Murakami, cel mai premiat scriitor japonez al timpului, care a trait multi ani din viata sa in America si Europa, scrisese acest roman - povestea de dragoste a studentului Toru, pasionat de literatura si muzica, dar si de misterioasa Naoko cat si de Midori, cea plina de viata – care s-a tradus in 26 de limbi si care s-a vandut in lumea intreaga precum painea calda. Fiind vorba si de musica - actiunea fiind plasata in timpul anilor `60 - toate melodiile care insotesc protagonostii de-a lungul povestii lor erau inregistrate pe cd-ul primit si catalogate meticulos, pentru ca atunci cand citesc despre melodia "x" la pagina "y",sa o pot asculta si eu. O idee brilianta! Lectura? Pe masura.
Acesta a fost cel mai frumos cadou primit in ultimii cativa ani. Nu pentru ingeniozitatea lui, sau pentru ca citindu-i randurile, acea pasiune voluptoasa pentru dragoste inodata cu arta, iti trezesc pofta de tinerete, de apropiere si de gasirea sulfelelor inrudite, ci pentru ca l-am cunoscut pe Murakami.
Placerea de a citi scrierile lui Haruki Murakami nu se rezuma la actiunea lor sau la sentimentele pe care le trezesc, ci la ceea ce se gaseste printre randuri. El construieste treptat o lume de vis, pornind de la ideea ca "adevarul porneste in vis` – si atsa pe buna dreptate, pentru ca doar atunci cand visezi sau aspiri la ceva incepi sa actionezi pentru a ajunge la tinta propusa - apoi te poarta prin toate colturile ei aratandu-ti realitati si fantasme, punandu-te astfel pe ganduri.
Cel mai expresiv roman in acest sens, mi s-a parut a fi "Kafka la malul marii`; este o carte plina de magie, in care granita dintre realitate si fictiune este atat de flexibila, incat te azvarle ca pe o mingie in lumi surreale, de vis, facandu-te dependent de ele. Este acel fel de carte, pe care, daca pui mana, nu o mai poti lasa. Te trezesti astfel in mijlocul unor profetii ale destinului, intre mistere si ploi cu sardine sau lipitori, alaturandu-te involuntar tanarului Kafka Tamura in calatoria sa plina de fantasm si intelepciune spre propria-i regasire. Ideile lui Murakami par a fi nesfarsite, creand astfel caractere diferite, nici unul dintre ele fiind insa unul "normal`.
Pentru a te acapara, pentru a te duce acolo, autorul descrie in cel mai mic detaliu atmosfera. Remarcabil este faptul ca el isi alege si combina atat de minutios detaliile, incat, daca esti european, sa simti ca actiunea se petrece in jurul tau, iar daca esti asiatic, ea sa se petreaca pe taram rasaritean. Astfel protagonistii lui Haruki Murakami se afla in Tokio, asculta muzica americana, merg intr-o pizzeria unde comanda o pizza mare si unde beau bere. Europeni fiind, am trece repede peste aceasta descriere, fiind una foarte uzuala. Sa nu crezi insa ca acesta este un lucru normal si pentru peninsula nipona. Ceea ce putini stiu, este faptul ca in Japonia, cu mare greu gasesti o pizza, iar daca o gasesti este atat de mica si sfrijita, ca te intrebi de ce se numeste asa. Iar daca exista trei feluri in meniu, te poti socoti a fi un norocos. Introducand aceste elemente de baza ale traiului – eu am dat exemplu doar pentru europeni, pentru ca este vorba de o actiune care se petrece in Japonia – Murakami creaza un roman pe intelesul fiecaruia, astfel incat oricare om, din oricare parte a lumii, sa ii poata intelege mesajul.
Mi s-a intamplat cu aceasta carte sa ma trezesc atat de mult captivata in mrejele ei, cum de mult nu am mai fost. Ba, mai mult de atat, mi-a pus gandurile la o continua confruntare. Astfel am inteles ca viata nu este grea, urata sau frumoasa, ci ca ea este exact asa cum noi dorim sa o vedem sau sa o avem si ca doar in noi sta puterea de a o modela. Am inteles ca fiecare om este unic in felul lui, nu pentru ca asa se spune, ci pentru ca drumul personal se bazeaza pe receptivitatea la impulsuri exterioare momentane, la dorinta de a ajunge la acel capat de drum unde ne simtim noi insine si ca nuanta actiunilor si a gandirii noastre rezulta din experientele personale adunate de-a lungul existentei. Datorita acestora suntem diferiti, datorita acestora suntem umani.
Ti-am scris despre aceasta carte pentru ca este ca o tolba plina cu surprise din care poti scoate lucruri viu colorate sau monotone, la nesfarsit. Deschide-o si tu, rasfoieste-o, scotoceste-o si intra in lumea ei fantastica pregatita special pentru tine de catre Haruki Murakami.
By Giulia Gologan