Pastele este cea mai importanta sarbatoare crestina a anului, pentru prima data fiind sarbatorit in jurul anului 1400 inainte de Hristos. Desi multi sarbatoresc si astazi Pastele, pentru multi el nu mai are nimic de a face cu Dumnezeu, este doar un prilej de mancare si bautura.

Pastele, cum denumesc romanii sarbatoarea Invierii, isi are etimologia in cuvantul ebraic pesah, trecere. Pastele evreilor marca trecerea poporului ales prin Marea Rosie, din robia Egiptului, in pamantul fagaduintei, Canaan. Pastele crestinilor este, in primul rand, sarbatoarea Invierii Domnului, dupa al carui model vor invia toti crestinii.

Sarbatoarea Pastelui poate fi asociata cu primavara. Retrezirea naturii la viata simbolizeaza noua viata pe care crestinii au castigat-o prin crucificarea si Invierea lui Iisus. Pastele crestin este similar cu doua traditii antice: una evreiasca si alta pagana. Ambele traditii sarbatoresc Invierea, trezirea la viata.

Rastignirea si invierea reprezinta eterna legatura dintre moarte si viata, asa precum  renaste natura in fiecare primavara, cind se reia ciclul vietii. Oul, el insusi purtator de viata, devine un simbol al regenerarii, al purificarii, al vesniciei. In traditia populara romaneasca se crede ca ouale de Pasti sunt purtatoare de puteri miraculoase: ele vindeca boli si protejeaza animalele din gospodarie.

Conform traditiei crestine, ouale sunt rosii, pentru ca simbolizeaza sacrificiul lui Iisus Hristos si miracolul invierii Sale. Ouale rosii de Pasti nu pot lipsi de pe masa nici unui bun crestin la aceasta sarbatoare. Legendele crestine leaga simbolul oualor rosii de patimile lui Iisus. Se  spune ca atunci cind Iisus a fost batut cu pietre, cind acestea l-au atins, s-au  transformat in oua rosii. Si se mai spune ca Sf. Maria, venind sa-si vada Fiul rastignit, a adus niste oua intr-un cos, care s-au insingerat stind sub cruce. Se povesteste ca dupa ce Iisus a fost rastignit, rabinii farisei au facut un ospat de bucurie. Unul dintre ei ar fi spus: "Cind va invia cocosul pe care-l mincam si ouale fierte vor deveni rosii, atunci va invia si Iisus". Nici nu si-a terminat bine vorbele si ouale s-au si facut rosii, iar cocosul a inceput sa bata din aripi.

La noi, de Pasti, ouale nu se vopsesc doar in rosu, ci si in alte culori, realizind desene deosebit de inspirate si frumos lucrate, in motive geometrice sau reprezentind plante, animale ori diferite simboluri. Bucovina este recunoscuta pentru traditia - pastrata si in zilele noastre - de a "incondeia" sau "inchistri" oua. Armonia culorilor, delicatetea modelelor transmise din generatie in generatie si maiestria executiei, au transformat acest mestesug in arta. Ouale sunt incondeiate in trei-patru culori, de obicei, tinind cont si de simbolul fiecarei culori in parte: rosu (soare, foc, dragoste), negru (eternitate, statornicie), galben (lumina, bogatia recoltelor, tineretea), verde ( forta naturii, rodnicie, speranta), albastru (sanatate, seninul cerului).

In prima zi de Pasti exista obiceiul de a se purta haine noi in semn de respect pentru aceasta aleasa sarbatoare, dar si pentru ca ea semnifica primenirea trupului si a sufletului, asa cum se primeneste intreaga natura odata cu primavara.

Masa din prima zi de Pasti este un prilej de reunire a familiei, decurgind dupa un adevarat ritual. De pe masa de Pasti nu pot lipsi: ouale rosii, casul de oaie, salata cu ceapa verde si ridichi, drobul si friptura de miel, pasca umpluta cu brinza sau  smintina si mai nou, cu ciocolata.

In fiecare primavara, se reaprinde in sufletul nostru flacara sperantei si increderii in invierea din veac, asa cum natura reinvie an de an, mai gingasa cu fiecare ghiocel, mai calda cu fiecare mitisor, mai plina de taine cu fiecare mugur si fiecare frunza...

Masa de Pasti

Intorsi de la biserica, membrii familiei se asaza la masa, gustand mai intai din ouale si pasca sfintite. Dupa ce isi potolesc foamea ciocnesc cate un pahar de bautura. Ouale se ciocnesc dupa un anumit ritual: persoana mai in virsta (de obicei barbatul) ciocneste capul oului de capul oului tinut in mina de un comesean, in timp ce rosteste cunoscuta formula "Hristos a Inviat!", la care se raspunde cu: "Adevarat a Inviat !".