Conditia de baza ca un copil sa se nasca liber de orice conditionari este ca el sa nu se nasca doar ca urmare a contactului sexual biologic, ci si dintr-o adanca iubire meditativa. Iubire meditativa inseamna contopirea a doua fiinte, nu doar impreunarea trupurilor. Ea inseamna lasarea deoparte a eului, a religiei, a ideologiei, astfel incat omul devine simplu si inocent. Daca un copil este conceput in acesta stare neconditionare a parintilor, exista certitudinea, nu numai posibilitatea, ca acel copil nu va fi deloc conditionat.

Dai nastere unui copil conform starii in care esti atunci cand faci dragoste. Parintii dezamagiti de copil trebuie sa inteleaga ca acesta este copilul pe care l-au meritat. Sufletul pe care il atrag atunci cand cei doi fac dragoste, corespunde activitatii lor sexuale.

Parintii care nu au respect fata de copii lor, le vor distruge viata. Respectului, iubirii, recunostintei lor ca au fost alesi ca parinti, li se va raspunde cu un respect mai profund, cu mai multa recunostinta, cu mai multa iubire.

Iar atunci cand iubesti o persoana, nu poti s-o conditionezi. Cand iubesti o persoana, ii dai libertate, ii oferi protectie. Cand iubesti o persoana, nu vrei sa fie copia ta la indigo, ci vrei a fie unica. Iar pentru a fi unica, ii creezi toate conditiile pentru ca potentialul ei sa iasa la iveala, sa se manifeste la nivel maxim. Nu o impovarezi cu autocunoasterea ta, pentru ca vrei sa cunoasca singura adevarul. Orice adevar imprumutat este o minciuna. Atata timp cat nu le-ai trait tu insuti, nu e adevar.

Iti ajuti copilul sa experimenteze cat mai mai multe lucruri. Nu-i spui minciuni. Te-au mintiti parintii, si la randul tau, il minti si tu pe copil. Parintii te-au conditionat. Vrei ca si viata copilului tau sa fie plina de suferinta. Vrei ca si viata copilului tau  sa fie plina de suferinta, de neliniste, de disperare? Daca iti iubesti copilul vrei sa fie fericit, sa rada, sa se bucure, sa danseze.

Copilul care nu e conditionat ii pune pe parinti in multe situatii stanjenitoare. Daca il iubesc, sunt gata sa faca orice. Ei chiar si intr-o situatie stanjenitoare nu va nimic rau. Copilul lor va ajunge o fiinta unica, caci el il ajuta sa fie liber, deschis la necunoascut.Ei il ajuta sa fie un cautator al adevarului.

Impartaseste-i copilului toate experientele tale. Fa-l sa stie ca a fost conceput intr-un moment de mare iubire, ca iubirea este un mare dar al existentei. Si fa din iubire punctul central al existentei tale.

Da-i copilului posibilitatea de a fi liber, chiar daca acest lucru se intoarce impotriva ta. Libertatea copilului e mai valoroasa, pentru ca el este viitorul omenirii.

Lasa-ti copilul sa fie original, nu-l inhiba in niciun fel. Copilului caruia i s-a dat libertate isi va respecta vesnic parintii, le va fi vesnic recunoscatori. In prezent, situatia sta invers: copilul e plin de suparare, de ura pentru parinti, caci ce i-au facut ei e de neiertat.

Dandu-i libertate, lasandu-l sa fie el insusi, indiferent ce inseamna asta, acceptandu-l asa cum este, vei avea un copil care te va respecta, care va purta in inima numai amintiri frumoase, si a carui recunostinta fata de tine il va face ca, la randul lui, sa faca si el pentru generatia urmatoare ce ai facut tu pentru el.

Daca fiecare generatie s-ar purta cu copii cu dragoste si respect si le-ar da libertate sa se dezvolte, prostia cu prapastia dintre generatii ar disparea. Daca iti iubesti copiii, daca ii respecti si esti prieten cu ei, nu exista prapastie intre generatii.

Intotdeauna e bine sa ajungi la o intelegere cu parintii. Este unul dintre lucrurile de baza. Gurdjieff spunea: "Daca nu esti in termeni buni cu parintii, ti-ai ratat viata". Daca exista suparare intre tine si parinti, nu te simti in largul tau, mereu te vei simti putin vinovat. Nu vei fi niciodata capabil sa uiti si sa ierti. Parintii nu sunt doar o relatie sociala. Ei ti-au dat viata, esti o creanga din copacul lor. Radacinile tale se afla in ei.

Cand parintii mor, in tine moare ceva foarte adanc inradacinat. Cand parintii mor, pentru prima data te simti dezradacinat, singur. De aceea, cat sunt in viata, trebuie sa faci tot posibilul sa te intelegei cu ei, sa existe intre voi comunicarea. Si atunci cand vor pleca din lumea asta, n-ai sa te simti vinovat, nu te vei cai ca n-ai fost in relatii bune cu ei; vei avea constiinta impacata ca v-ati inteles bine.

Relatia de iubire incepe cu parintii si sfarseste tot cu ei. Ea face un cerc complet. Daca cercul se intrerupe undeva, intreaga ta fiinta ramane nelinistita. Cand poti sa comunici cu proprii  parinti esti extrem de fericit. Lucrul asta este unul dintre cele mai grele din lume, pentru ca prapastia este mare. Parintii nu te vad niciodata ca pe un adult, de aceea nu comunica direct cu tine, ci iti ordona pur si simplu: "Fa asta" sau "Fa aia". Nu tin seama de libertatea ta, de spiritul tau, n-au niciun respect pentru ele. Considera ca e firesc sa ii asculti.

Prapastia dintre parinti si copil incepe din copilarie. Ori de cate ori copilului i se ordona sa faca ceva, el isi simte libertatea amenintata. Se opune, are resentimente, si prapastia se adanceste. Pentru ca lucrurile sa intre in normal, trebuie construita o punte peste ea.

Fa tot ce poti pentru a construi o punte intre tine si parintii tai. Ea va fi ca o punte intre cer si pamant. Iar omul e ca un copac, care are nevoie si de cer, si de pamant.

By Osho.

Comentarii Nu exista comentarii pentru acest site.	Nume:* Email:* Site(daca ai): Comentariu:*   Cod securitate:*   *campuri obligatorii

Horoscop     zilnic

Horoscop compatibilitate