Este imposibil sa-ti faci o idee despre Italia fara a vedea Sicilia, acest muzeu de arta si cultura aflat intre soare si mare.
Aceasta misterioasa insula apare fiecarui vizitator inflacarata si fulgerata de lava si soare, ca un infern terestru , scopul fiind acela de a observa fenomenul Etna si de a incerca placerea ochilor care este singulara si imensa in aceste tinuturi.
Vestigiile arhitecturale siciliene sunt printre cele mai importante din antichitate.Nu este usor si simplu sa rezisti la farmecul pe care-l emana operele de arta ale caror frumusete au cucerit vizitatorii din orice vremuri.
Ne-ar placea ca fiecare dintre voi sa veniti in Sicilia, sa vedeti , sa cunoasteti, sa va bucurati, sa incercati ceea ce au simtit cei care au trecut pe aici de-a lungul anilor.E un vis.Plimbandu-te prin parcurile arheologice din Piata Armerina sau Selinunte, asistand la spectacolul antic al apusului teatrului grec din Taormina sau Megara Hyblaea sau sa vedeti picaturi de lava, campii calcaroase batute de vant, tinuturi insorite,scaldandu-te in marea de culoarea safirului la Camarina traversata dintotdeauna de delfini , navigand cu "barca" cu panze precum Ulisse de-a lungul tarmului, admirand rasaritul sau apusul de soare, in timp ce pe coasta ti se dezvaluie coloane de temple ramase neatinse inca.
Aici natura este cea care dicteaza ritmul, iar calatorului nu-i ramane decat sa se lase vrajit de atmosfera magica a pescarilor insulari si agricultorilor cei din urma pastratori ale traditiilor antice mediteraneene.
Alegerea este a voastra intre mondenitatea eoliana, linistea din Pelagie sau parfumul din Egadi.
Ce avea de pazit mafia?
Turistii care vin in Sicilia, mai ales cei americani, cauta indeosebi manastirile, care ofera cursuri de gatit de initiere in bucataria siciliana. Astfel, daca noua ni se pare normal sa stim cum se framanta un aluat sau cum se curata rosiile pentru bulion, pentru un american, pregatirea mancarii de casa pote fi o experienta fascinanta.
Manastirilor li s-au confiscat la un moment dat proprietatile, astfel incat calugarii si maicile au fost nevoiti sa redescopere austeritatea, lucru care se reflecta si in simplitatea si inventivitatea multor preparate specific siciliene, dar care nu aduc niciun deserviciu gustului.
Portocala, mai ales varietatea rosie, este emblematica pentru bucataria siciliana, fructul fiind folosit atat in salate si preparate sarate, cat si la deserturi, in forme variate: pudra din coaja, coaja taiata fin, felii de fruct confiate etc. si evident, cu precadere in stare proaspata!
Bucataria siciliana merita intr-adevar sa faci moarte de om, ar spune unii adepti infocati. Fabuloasa si mult mediatizata dieta mediteraneeana e la ea acasa in Sicilia. Aici, calitatea hranei este data de prospetimea ingredientelor si de maiestria prelucrarii lor, astfel incat cat mai multe dintre proprietatile lor sa se pastreze.
Gastronomia siciliana este rezultatul unor influente successive ale culturilor care au dominat Sicilia de-a lungul timpului. Folosirea caiselor, citricelor, zaharului, orezului, sofranului, stafidelor, nucsoarei, cuisoarelor si scortisoarei este un indiciu al influentelor arabe, ramase de pe vremea cand arabii ocupau insula, in secolele X si XI.
Preparatele grase, pe baza de carne, sunt o mosternire normanda, iar spaniolii sunt cei care au introdus produsele din Lumea Noua, si anume cacaua, malaiul, curcanul si rosiile. In Catania se simt influentele grecesti, in prezenta pestelui si maslinelor in meniurile siciliene, iar la Trapani se foloseste cous-cous-ul, ca semn al apropierii de Nordul Africii.
Dintre preparatele specific siciliene, cateva dintre cele mai cunoscute sunt arancini, pasta alla norma ( paste cu ricotta sarata, vinete prajite si sos de rosii aromat cu busuioc), pignolata, cannoli, granita si cassata.
Recomandari ultra:
*Palermo (Domul, Convento dei Capuccini, Gradina Botanica, Palatul Regal, Palazzo di Normanni)
*Monreale (catedrala)
*Cefalu, Etna (cel mai mare vulcan activ din Europa - 3336m),
*Catania (cu Domul), Taormina (Teatrul Greco-Roman, centrul orasului).